Industriile sunt profitabile numai prin externalizarea costurilor de mediu!

Pentru cei nefamiliarizaţi cu domeniul, afirmaţia e greu de crezut. La urma urmei, companiile încearcă din răsputeri să îşi spele imaginea şi să se promoveze ca actori eco-friendly – chiar dacă, prin acţiunile lor, transformă pământurile în deşerturi şi oceanele în zone moarte. Din păcate, vorbele lui Mark Twain sunt încă de actualitate: “E mai uşor să prosteşti oamenii, decât să îi convingi că au fost păcăliţi!”

https://365pwords.files.wordpress.com/2008/07/phillippine-plastic.jpg

Ce se întâmplă de fapt este că, în prezent, sistemul permite aproape oricărei companii să-şi externalizeze atât costurile de mediu, cât şi pe cele sociale. Acestea din urmă nu fac subiectul articolului de faţă. Pe cei care nu ştiu încă ce înseamnă externalizarea costurilor – imaginaţi-vă că altcineva este obligat să suporte, parţial său integral, toate costurile dumneavoastră.

Un nou raport al Trucost, realizat pentru The Economics of Ecosystems and Biodiversity (TEEB), printr-un program sponsorizat de United Nations Environmental Program, a analizat câştigurile celor mai mari industrii de pe planetă, punându-le apoi în balanţă cu 100 de tipuri diferite de costuri de mediu. Pentru a uşura procesul, cele 100 de categorii au fost împărţite în 6:

–          consum de apă

–          consum de pământ

–          emisii de gaze de seră

–          poluare cu deşeuri

–          poluarea solului

–          poluarea apei

Ce s-a descoperit prin acest raport a fost că, dacă s-ar lua în calcul costurile externalizate, NICIUNA dintre aceste industrii nu ar avea profit. Câştigurile realizate de cele mai profitabile industrii ale lumii urmează a fi plătite în viitor: asta înseamnă că sustenabilitatea pe termen lung este vândută pentru profitul imediat al stakeholderilor. Sunt cazuri în care efectele asupra mediului, traduse în costuri, au depăşit colosal încasările, ceea ce înseamnă că aceste industrii ar fi în mod constant pe pierdere dacă ar plăti prejudiciile pe care le aduc mediului şi dezechilibrele pe care le cauzează.

Clasamentul primelor 5 sectoare regionale care au cel mai mare impact asupra capitalului natural

Nr. Crt

Sector

Regiune

Efect asupra capitalului natural – COST mld $

Venituri mld $

Rata impact

1

Electricitate generată de cărbune

Asia de Est

452.8

443.1

1.0

2

Ferme și creșterea vitelor

America de Sud

353.8

16.6

18.8

3

Electricitate generată de cărbune

America de Nord

316.8

246.7

1.3

4

Cultivarea grâului

Asia de Sud

266.6

31.8

8.4

5

Cultivarea orezului

Asia de Sud

235.6

65.8

3.6


În ceea ce priveşte utilizarea solului şi apei, aproape nicio companie nu plăteşte un preţ măcar apropiat de dezechilibrul produs în ecosisteme. E de luat în calcul faptul că cei de la Nestle scot apă dintr-o Californie stoarsă datorită secetei – fără constrângeri, la un preţ incredibil de mic, care nu este făcut public – pentru ca mai apoi să vândă exact aceeaşi apă celor afectaţi de secetă, pentru un profit de aproape 4 mld$ pe an (conform datelor din 2012). 

Ce e îngrijorător în toată povestea asta? Costurile indirecte ale industriilor sunt şi mai mari. Iată principalele 5 sectoare care au costuri enorme:

 

Sector

Costuri directe&indirecte/mil$ – mil$

Impact indirect comparat cu impactul direct

1

Procesare soia și alte oleaginoase

1.52

154

2

Tăierea și procesarea animalelor (excepție – pui)

1.48

108

3

Procesarea cărnii de pui

1.45

98

4

Măcinare porumb (în mediu umed)

1.32

80

5

Procesarea sfeclei de zahăr

1.29

86

 

Cu uşurinţă se observă: carnea şi cărbunele sunt principalii factori generatori de costuri uriaşe. Spre exemplu, fermele de animale din America de Sud au costuri de 18 ori mai mari decât toate veniturile pe care le aduc. Luând asta în considerare, nu mai e aşa de surprinzător faptul că o parte semnificativă (91%) din distrugerea pădurilor amazoniene este declanşată de extinderea agriculturii şi creşterii animalelor. (mai multe detalii.

Câţi bani ar pierde, de fapt, aceste companii, dacă şi-ar achita costurile de mediu sau dacă ar plăti pentru a le reduce? În raport, este menţionat şi acest aspect.

Prejudiciul direct adus mediului ca procent din venituri – selecţie ilustrativă din sectorul primar, de producţie şi terţiar – valori globale medii

Sector

Rata impactului total direct (costuri capital natural ca % din venituri)

Ferme și creșterea animalelor

710

Cultivarea grâului

400

Producția de ciment

120

Electricitate produsă din cărbune

110

Fabrici de fier și oțel

60

Extracția minereului de fier

14

Producția de materiale plastice și rășini

5

Producția de mâncare semi-preparată

2

Fabrici de haine

1

Odată clarificat faptul că sistemul de reglementări în vigoare este corupt/deficitar, care sunt următorii paşi? În primul rând, trebuie să încetăm să le permitem companiilor să pretindă că sunt actori “environmentally responsible”, în condiţiile în care comportamentul lor nu le susţine nicicum declaraţiile. Dacă cineva v-ar intra în casă şi v-ar distruge bucătăria ca să vă pregătească o felie de pâine prăjită cu miere, v-ar cere bani pentru asta, iar apoi s-ar lăuda şi prezenţa ca fiind un bucătar responsabil, n-aţi trece cu vederea ridicolul situaţiei.

După ce am luat cunoştinţă şi am încetat să mai permitem, e nevoie să căutăm şi să sprijinim soluţii. Trebuie să avem determinarea de a boicota şi de a lupta împotriva produselor aşa-zis “ieftine”, ale căror costuri se reflectă de fapt în daunele aduse mediului. Trebuie de asemenea să punem presiune pe guverne, să-şi regândească şi refacă reglementările. De ce ne-am aştepta că marile companii să-şi schimbe practicile, dacă nici consumatorii, nici guvernele nu iau atitudine?

În încheiere, voi introduce sugestiile celor de la Trucost pentru industii, investitori şi guverne. Informarea oamenilor în legătură cu aceste aspecte este esenţială, aşa că vă invităm să daţi mai departe şi să îi implicaţi pe cei din jur – aceste costuri trebuie să fie cunoscute, pentru a se putea crea presiunea necesară pentru eliminarea acestor externalităţi.

Recomandări pentru companii

1.      Focusarea pe colectarea datelor primare asupra impactului şi pe studii de mediu coerente, cu precădere în zone cu probleme în operaţiunile directe sau de-a lungul  lanţurilor de aprovizionare

2.      Identificarea mecanismelor existente pentru internalizarea costurilor cu capitalul natural, a probabilităţii şi a impactului financiar presupuse de introducerea acestei internalizari pe viitor.

3.      Folosirea EPI (Environmental Performance Indicator – Indicele de Performanţă de Mediu) pentru aplicarea unor alte preţuri în fundamentarea deciziilor de achiziţii produse şi în analizele financiare

4.      Explorarea oportunităţilor pentru adaptarea şi îmbunătăţirea eficienţei resurselor, atât intern, cât şi de-a lungul lanţului de aprovizionare

5.      Evaluarea opţiunilor de schimbare a furnizorilor, a locaţiilor de aprovizionare sau a materialelor, acolo unde furnizorii existenţi nu se adaptează cerinţelor.

Recomandări pentru investitori

1.      Identificarea produselor cu cel mai mare risc asupra capitalului de mediu, dar şi a companiilor şi guvernelor dispuse să se adapteze schimbării

2.      Identificarea probabilităţii şi a impactului internalizarii costului cu capitalul de mediu

3.      Construirea unor limite acceptabile de risc asupra capitalului de mediu, ajustate în vederea internalizarii, pentru estimarea produselor şi formularea unor portofolii cu modele de risc

Recomandări pentru guverne

1.      Identificarea modelului de distribuţie a riscului asupra capitalului natural în economie şi identificarea zonelor cu probleme

2.      Înţelegerea modului în care competitivitatea sectoarelor – la nivel global – se poate schimba în viitor ca rezultat al costurilor cu capitalul de mediu.

3.      Dezvoltarea de politici care internalizeaza, într-un mod eficient şi eficace, aceste costuri, pentru evitarea unor şocuri economice viitoare, şi încurajarea companiilor să intre într-o lume a afacerilor cu reglementări serioase în ceea ce priveşte capitalul natural.

Articolul original, aici


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *